Craciunul norvegian

In antichitate, Craciunul era o sarbatoare ce avea loc in mijlocul iernii - un festival al luminilor ce marca trecerea de la iarna intunecata la primavara si vara. De Craciun se celebra recolta, fertilitatea, nasterea si moartea. In anii 900 Regele Haakon I a decis ca obiceiul pagan de a bea Jul sa fie mutat la 25 decembrie, in onoarea nasterii lui Isus Hristos. Treptat, sarbatoarea pagana a fost crestinata. Numele Jul a fost pastrat, dar sarbatoarea a fost dedicata lui Isus Hristos. Craciunul norvegian este astfel un amestec de obiceiuri pagane antice cu traditii crestine.

Norvegienii incep pregatirile de Craciun in prima zi de Advent. Adventul este perioada de asteptare si pregatire pentru celebrarea Nasterii lui Iisus. Ea cuprinde patru duminici inainte de ziua de Craciun. Celebrarea de Advent include aprinderea unei lumanari (adventslys) intr-un candelabru Advent (adventsstake), una pentru fiecare dintre cele 4 duminici, care declanseaza spiritul Craciunului (julestemming).

Ca si in multe alte tari, magazinele incep comertul de Craciun (julehandel), strazile si zonele pietonale sunt decorate (julegata). Probabil ce ii caracterizeaza este faptul ca fiecare casa este decorata, fiecare fereastra are o steluta sau o girlanda luminoasa sau o lumanare. Este plin de lumina peste tot si este foarte frumos. Luminile sunt albe. Stelutele si beculetele pot fi si rosii (dar foarte rar).

Principalul eveniment pentru norvegienii este Ajunul Craciunului, 24 decembrie (julaften), seara; este sarbatoarea principala si tot atunci se schimba cadourile. Toate activitatile din cursul zilei se incheie la ora 16 (de obicei, mai devreme). La ora 17 in Ajunul Craciunului in toate bisericile se canta Craciunul. Bisericile nu sunt niciodata atat de pline cum sunt in aceasta zi.
Colinde nu am auzit. Cred ca sunt de fapt cantece vikinge care nu se dau la radio :)). Am auzit "O brad frumos" cantat in norvegiana, dar, el, colindul, oricum se canta in toate limbile.

Cina in ajun de Craciun cuprinde coaste de porc traditionale (ribbe) - bune -,  coaste de oaie (pinnekjøtt) - excelente -, si cartofi fierti, si bineinteles salata. Norvegienii mananca salata la orice, inclusiv la pizza. Eu nu am mancat niciodata coaste. Toata lumea imi zicea ca sunt foarte bune si aproape devenise blasfemie ignoranta mea privind coastele :)) si eu tot nu vroiam sa aud despre ele. Si deci nu am mancat in viata mea coaste. Acum am fost curioasa. Sunt foarte bune daca stii sa le faci cum scrie la reteta, mai ales cand nu esti norvegian si esti roman. Cartofii la noi la masa au fost si dati la cuptor nu numai fierti, ca deh, suntem romani si am improvizat dupa gust. 
Salata a fost de broccoli (o verdeata dupa care eu nu ma omor si deci incerc sa o ocolesc), dar salata a fost absolut bestiala. Cea mai buna dintre toate cele ce au fost pe masa :D.

Dintre dulciurile de Craciun (julebakst), nelipsite de pe orice masa (acasa sau la birou) sunt pepperkaker – biscuitii cu ghimbir.
Magazinele sunt pline de dulciuri traditionale, (prajituri si biscuiti) pentru cei (ca mine) care nu le prepara acasa.

Aproape toate fabricile de bere produc o bere traditionala (juleøl), care este bruna si tare – foarte foarte buna :D. Aceleasi fabrici de bere produc un suc special (julebrus), o bautura racoritoare cu diverse arome. Una incredibil de dulce care evident ca nu mi-a placut si una cu gust de scortisoara si alte chestii, care mi-a placut. Nu stiu sa le deosebesc decat dupa culoare si capacul sticlei. Am retinut ca cea care mi-a placut mie are capacul alb :)).

Mos Craciun (Julenissen), care transporta cadouri (julegaver) intr-un sac, vine dupa cina. Toata lumea deschide cadourile in prezenta celorlalti (ma indoiesc ca acest lucru se intampla cand se aduna o familie numeroasa, pentru ca toata lumea ar deschide cadouri pana dimineata). Si la noi au fost multe cadouri dar n-am stat decat pana pe la ora 23 sa le deschidem :)).

Craciun Fericit tuturor! (God Jul alle sammen!)